- gogomán
- s. m., adj. m., pl. gogománi; f. sg. gogománã, pl. gogománe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
gogoman — GOGOMÁN, gogomani, s.m., GOGOMÁN, Ă, gogomani, e, adj. (fam. şi depr.) (Om) prostănac, nătărău. [var.: gugumán s.m., gugumán, ă adj.] – cf. g o g. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
gogomănie — GOGOMĂNÍE, gogomănii, s.f. (fam. şi depr.) Prostie, neghiobie (comisă de cineva). [var.: gugumăníe s.f.] – Gogoman + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GOGOMĂNÍE s. v. prostie … Dicționar Român
nătă — Prefix care arată ideea de incapacitate sau prostie. Creaţie expresivă, pare să se bazeze pe imaginea de vorbire anormală, cf. sp. tonto, bobo, chocho, memo etc. – Der. nătăfleţ, adj. (prost, gogoman), comp. teflu şi fleţ, v. aici; năfletec, adj … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
chilău — chilău, chilăi, s.m. (reg.) ciocan ferecat, bătac, buzdugan, ghioagă. Trimis de blaurb, 05.04.2006. Sursa: DAR chilắu ( ắi), s.n. – Ciocan de lemn, mai. pol. kilof (Cihac, II, 49) sau mag. külö (DAR); se pare că ambele cuvinte duc la tc. külünk … Dicționar Român
coman — comán, cománi, s.m. (reg.) drac, diavol. Trimis de blaurb, 22.04.2006. Sursa: DAR comán s.n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în … Dicționar Român
gogleţ — gogléţ, eáţă, adj. (reg.) gogoman, fleţ. Trimis de blaurb, 16.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
gogă — gógă s.f. (reg., înv.) 1. nucă cojită. 2. gogoriţă. Trimis de blaurb, 16.05.2006. Sursa: DAR gógă ( gi), s.f. – 1. Nucă. – 2. Baubau, sperietoare. Creaţie expresivă, cf. cocă. Coincide cu alte formaţii de acelaşi tip, ca alb. gogë baubau , mag … Dicționar Român
guguman — GUGUMÁN, Ă, gugumani, e, s.m., adj. v. gogoman. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
găman — GĂMÁN, gămani, s.m. (pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GĂMÁN s. v. mâncăcios, mâncău. Trimis de siveco, 12.05.2008. Sursa: Sinonime gămán s. m., pl. gămáni … Dicționar Român